Bulgaria își transformă rapid profilul energetic, iar efectul se vede deja în schimburile de electricitate cu Grecia și România. În august, țara a ajuns să importe mai mult la prânz și să exporte seara, după ce a extins puternic capacitatea solară și stocarea în baterii. Schimbarea a atenuat diferențele de preț din orele de vârf și a influențat inclusiv fluxurile regionale de energie.
Importuri la prânz, exporturi seara
În august, Bulgaria a importat din Grecia până la 750 MW în miezul zilei, iar în jurul orei 20:00 a ajuns să exporte aproximativ 700 MW în direcția opusă. Diferența arată un model nou: energia solară produsă ziua este stocată și apoi livrată atunci când cererea și prețurile cresc.
Saltul energiei solare din ultimii ani
Ponderea energiei solare în producția de electricitate a Bulgariei a urcat de la 4% în 2021 la 21% în 2026. În același interval, capacitatea fotovoltaică instalată a crescut de la 1,3 GW la 7,2 GW. O parte importantă din această expansiune a fost susținută de fonduri europene din Mecanismul de Redresare și Reziliență, printr-un program de 3,2 GW care combină regenerabilele cu stocarea.
Bateriile devin piesa centrală
Capacitatea instalată de baterii de stocare din Bulgaria depășește acum 16 GWh. În perioadele de vârf, bateriile pot furniza până la 30% din totalul generării de electricitate, ceea ce schimbă modul în care este echilibrată rețeaua și cum se mișcă energia între intervalele orare.
Prețurile de seară nu mai sar la fel de mult
Efectul se vede și în costuri. În august 2024, prețurile la electricitate seara erau cu 150% mai ridicate decât media zilnică. Până în august 2026, diferența s-a redus la 40%. Comisia Europeană a estimat și că nivelul de vârf al prețurilor ar fi putut fi cu până la 150 per MWh mai mare dacă evoluția ar fi urmat traiectoria din 2024, precizând însă că această comparație este ipotetică.
Rețea mai modernă și piață mai flexibilă
Bulgaria și-a modernizat rețeaua de transmisie, a simplificat regulile de conectare la rețea, a consolidat legăturile cu Grecia și România și și-a deschis piața de echilibrare în 2025. Aceste schimbări fac mai ușoară integrarea noilor capacități de producție și stocare, dar și schimbul de energie cu vecinii.
Efecte și pentru România, nu doar pentru Grecia
O parte din exporturile Bulgariei a mers și către România, unde în august a fost oprit un reactor al centralei de la Cernavodă după ce seceta a redus nivelul Dunării, folosit pentru răcire. În acel context, Bulgaria a exportat către România cu aproximativ 1 GW mai multă electricitate în orele de vârf decât în urmă cu doi ani. În paralel, Grecia își extinde și ea sistemele de stocare: ministrul Energiei a anunțat 831 de solicitări, totalizând 12.319 MW, pentru conectarea la rețea, în cadrul unui proiect de baterii de până la 4.700 MW.










