Majorarea tarifului la STB rămâne blocată până la o eventuală restructurare. Ciprian Ciucu spune că va accepta scumpirea doar dacă vede un plan credibil de redresare, în timp ce administratorul judiciar vorbește despre un bilet de 5 lei și despre presiuni mari pe finanțele companiei.
De ce nu trece încă scumpirea biletului STB
Ciprian Ciucu a spus că majorarea propusă pentru tariful STB va ajunge la votul Consiliului General, dar nu va fi susținută automat. Condiția enunțată de edil este clară: prețul poate crește doar dacă apare o restructurare semnificativă și dacă planul prezentat arată că STB poate fi salvată. Mesajul său schimbă discuția de la simpla ajustare a tarifului la întrebarea mai largă a viabilității companiei.
Ce tarif propune administratorul judiciar
Remus Borza a susținut că un tarif de 5 lei ar fi „mai mult decât rezonabil” și a spus că actualul preț de 3 lei nu mai este sustenabil. Argumentele invocate de el țin de energia mai scumpă, combustibil, inflație și salariul minim. El a mai afirmat că ultima majorare de tarif a avut loc în 2021 și că fără o creștere STB ar risca să meargă direct spre faliment.
Câte gratuități sunt în joc și ce efect financiar au
Administratorul judiciar a criticat gratuitățile din transportul public bucureștean și a spus că 500.000 de pensionari beneficiază de gratuitate, ceea ce ar genera pierderi anuale de 228 de milioane de lei. A propus ca gratuitatea să rămână doar pentru pensionarii cu pensii mai mici de 3.000 – 3.500 de lei, ceea ce ar reduce numărul beneficiarilor la 220.000 – 260.000. În plus, Borza a susținut că 32% dintre călători nu plătesc tariful, iar TPBI are 247 de milioane de lei restanțe pentru serviciile prestate anul trecut de STB.
Cum se compară Bucureștiul cu alte orașe
Borza a spus că în București tariful este cel mai mic din Europa și a comparat costul unei călătorii cu alte orașe. A menționat un echivalent de 7 lei în Ungaria și de 17 lei la Viena. În România, a invocat tarife de 4 lei la Oradea, 5 lei la Brașov și Timișoara, respectiv 7 lei la Cluj-Napoca. Tot el a afirmat că TPBI recunoaște un cost real pe kilometru de 28 de lei la tramvai, 18 lei la troleibuz și 14 lei la autobuz.
Datoria către Electroputere VFU Pașcani, redusă la o creanță de 27 de milioane
În aceeași conferință, Remus Borza a spus că STB nu recunoaște o datorie de aproximativ un miliard de lei către Electroputere VFU Pașcani, ci doar o creanță de 27 de milioane de lei. El a explicat că nu există un contract bilateral între STB și compania din Pașcani pentru cumpărarea a 40 de tramvaie. Din cele 3 miliarde de lei solicitate de 244 de creditori, administratorul judiciar a spus că a recunoscut 1,63 miliarde, iar cel mai mare creditor este ANAF, cu 1,3 miliarde de lei.
Ce urmează în insolvența STB
Borza a anticipat contestații la tabelul preliminar al creanțelor și a spus că acestea vor fi soluționate de judecătorul sindic. După aceea, împreună cu administratorul special, urmează să fie elaborat un plan de reorganizare care să salveze STB de la faliment. În ecuația actuală, discuția despre tarif, gratuități și datorii devine parte din același test financiar pentru compania de transport.
