Alinuța se întoarce foarte târziu acasă, tiptil, încercând să nu facă zgomot . Își scoate pantofii la ușă și pășește încet pe vârfuri… dar, surpriză! Mama stă în sufragerie, cu brațele încrucișate și o privire „de control total” .
– Unde ai fost până la ora asta, domnișoară?!
– La plimbare… răspunde Alinuța timid, evitând privirea mamei.
Mama oftează, se ridică și începe să se plimbe prin cameră:
– Plimbare, plimbare… dar eu am văzut tot de la geam!
Alinuța îngheață .
– Ce… ce ai văzut, mamă?
Mama, indignată, dă din cap:
– Măi, fato, nu mi-a plăcut deloc cum te-a sărutat Ionuţ!
Alinuța oftează și ridică din umeri, ușor plictisită:
– Nici mie, mamă, dar asta este, încă nu are atâta experienţă…
Într-un bar aglomerat, cu muzică tare și lumini difuze, un tip observă o tipă atrăgătoare stând la tejghea . Își face curaj, își aranjează cămașa și se apropie cu un zâmbet sigur pe el .
Schimbă câteva vorbe, râd, mai comandă ceva de băut și, cum chimia pare să funcționeze, ajung rapid la ea acasă.
După o noapte „intensă” , spre dimineață, tipul se ridică din pat, își caută hainele și începe să se plimbe prin cameră, curios. Se uită la rafturi, la cărți, la decorațiuni… când deodată vede pe o măsuță o fotografie cu un bărbat.
Se oprește, o ia în mână și întreabă ușor neliniștit :
– Cine e ăsta, soţul tău?
Tipa, relaxată, întinsă în pat, zâmbește liniștitor:
– Vai, dragă, stai liniştit!
El mai aruncă o privire la poză:
– Atunci e fratele tău?
– Nu, sunt singură la părinţi.
Tipul devine din ce în ce mai curios :
– Hai că m-ai făcut curios, parcă l-am mai văzut… spune-mi cine e?
Ea oftează ușor, zâmbește misterios și răspunde calm:
– Sunt eu, cu două săptămâni înainte de operaţie!
La înmormântarea lui Bulă, atmosferă apăsătoare… lume multă, coroane, șoapte și suspine . Preotul își spune slujba, iar cunoscuții dau din cap grav, fiecare cu gândurile lui.
Lângă sicriu, una lângă alta, stau două femei: soția, îmbrăcată în negru, cu o expresie calmă, și amanta, cu ochii roșii de plâns, ștergându-și lacrimile din minut în minut .
Amanta oftează din greu, suspină și spune printre lacrimi:
– Vai… ce om… ce bărbat… nu mai găsesc ca el…
Soția o privește puțin lateral, o măsoară din cap până-n picioare și, văzând cât de afectată e, încearcă s-o liniștească, pe un ton aproape prietenos :
– Lasă, că mă mărit iar.
Bulă stă relaxat pe canapea, cu telecomanda în mână , și își privește iubita cu un aer de mare filosof . După câteva secunde de gândire profundă, decide să împărtășească o concluzie „logică”:
– Iubito, toți colegii mei și-au prins soțiile că îi înșală…
– Și? întreabă Bubulina, ridicând o sprânceană.
Bulă continuă mândru, gesticulând ca un profesor:
– Deci, logic vorbind, dacă eu nu te-am prins niciodată… înseamnă că am o soție fidelă!
Bubulina îl privește câteva secunde în liniște, apoi zâmbește subtil , se apropie și îi răspunde calm:
– Iubitule, practic vorbind, ai o soție neprinsă!