Scenă: în biserică, la priveghi. Lumânări pâlpâie ușor , iar o blondă tânără și foarte atrăgătoare, îmbrăcată complet în negru (dar rochia… cam scurtă ), stă lângă sicriu plângând dramatic.
Toată lumea din sat se uită cu milă… și puțin curiozitate .
Blonda suspină tare, cu lacrimi (sau rimel ) curgând pe obraji:
– Offf… offf… cine o să mai stea cu mine la masăăă acum?
Preotul, un bărbat mai în vârstă dar cu ochii cam jucăuși, oftează și zice cu voce gravă dar tremurată:
– Euuuu… și numai euuu!
Oamenii se uită unii la alții, mirați. Unii abia se abțin să nu râdă .
Blonda continuă, tot mai teatrală, cu vocea gâtuită de durere:
– Și… și cine o să mă mai ia în brațe seara, așa cum făcea el?
Preotul, fără să clipească, se bate ușor pe piept:
– Euuu… și numai euuu!
Dascălul, care ține lumânarea lângă el, își dă ochii peste cap și mormăie încet:
– Părinte, e priveghi, nu audiție la “Burlacul”!
Dar blonda nu se lasă și își continuă bocetul, din ce în ce mai intens:
– Și cine o să mă mai pupe în fund de-acum înainte?!
Toată lumea amuțește instant . Preotul se înroșește, înghite în sec, se uită repede la dascăl și zice:
– Dascale… e rândul tău!
Un tip stă la o coadă uriașă la supermarket , cu un coș plin de cumpărături și o expresie de om plictisit de viață . Își verifică telefonul, oftează, și se gândește la tot felul de prostii…
Deodată, din spatele lui, o blondină superbă — picioare lungi, zâmbet sclipitor și o privire care întoarce capete — îi face cu mâna și îi zâmbește larg .
Tipul, complet uimit, aproape scapă coșul din mână :
– (în gând) Doamne, nu se poate… o așa frumusețe să-mi zâmbească mie?! Poate mă confundă cu altul…
Totuși, ca un bărbat politicos și curios, se întoarce către ea și întreabă timid:
– Scuzați… ne cunoaștem cumva?
Blondina zâmbește misterios, își dă părul după ureche și spune calm:
– Nu sunt chiar sigură, dar cred că sunteți tatăl unuia dintre copiii mei.
În clipa aia, tipul încremenește . Îl apucă transpirațiile reci, fața i se albește, iar mintea începe să-i ruleze ca un film prost. În secunda următoare, își amintește de o anumită noapte…
– Dumnezeule… deci… tu ești dansatoarea de striptease cu care am petrecut în seara dinaintea nunții?! Pe masa de ping-pong , în fața tuturor băieților… în timp ce colega ta mă biciuia cu țelina udă?!
Toată coada rămâne mută , o băbuță aproape scapă o sticlă de lapte, iar casierița îngheață cu scannerul în mână .
Blondina îl privește fix, își încrucișează brațele și spune rece, cu o voce tăioasă:
– Nu, domnule… sunt profesoara de română a fiului dumneavoastră.
Un medic chinez își deschide o clinică privată în SUA, într-o clădire mică dar foarte curată, cu lampioane roșii la ușă și miros de ceai verde și plante medicinale. La intrare, o pancartă mare atrage privirile tuturor:
„Tratamentul costă 20 de dolari. Dacă boala nu vă trece, vă vom returna 100 de dolari!”
Toată lumea din cartier e intrigată, dar mai ales un avocat american șmecher și plin de el , care zice în gând:
– Hehe… ăsta sigur e un escroc. O să-l prind eu și o să scot 100 de dolari ușor!
Intră în clinică, sigur pe el, cu zâmbetul ironic pe față.
Avocatul: – Bună ziua, doctore! Cred că am o problemă serioasă… Mi-am pierdut gustul!
Doctorul chinez, calm și cu accent puternic, răspunde zâmbind:
– Ooo, problemă mare… dar nu vă faceți griji, eu vindec tot!
(se întoarce către asistenta lui, o chinezoaică micuță și zâmbitoare)
– Soră, adu medicamentul din cutia numărul șapte!
Asistenta vine repede, ținând o sticluță misterioasă cu lichid verzui.
– Deschideți gura, domnule avocat… și pic, pic, pic — trei picături!
Avocatul gustă… și brusc face o grimasă oribilă :
– Ptiuuu! Asta e benzină!
Doctorul chinez, impasibil:
– Felicitări, v-ați recăpătat gustul. Vă costă 20 de dolari.
Avocatul rămâne blocat , scoate portofelul, plătește bombănind:
– Bine, bine… dar nu se termină aici!
A doua zi, revine cu un plan nou, convins că-l va păcăli de data asta .
– Domnule doctor, acum am o altă problemă… Mi-am pierdut memoria! Nu-mi mai amintesc nimic!
Doctorul chinez, zâmbind calm:
– Aha… memorie pierdută… Soră, adu medicamentul din cutia numărul șapte!
(țipă): – Nuuu! Acolo e benzină! Mi-ați dat și ieri!
(cu un zâmbet larg): – Felicitări, v-ați recăpătat memoria! Vă costă 20 de dolari.
Avocatul aproape explodează :
– Nu se poate! Ăsta mă ia peste picior!
Plătește din nou, dar iese jurând în gând că a treia oară va câștiga sigur.
A treia zi intră iar în clinică, cu ochelarii pe nas și un aer grav:
– Domnule doctor, acum am o problemă serioasă… Am o vedere foarte proastă, abia văd ceva în fața mea!
Doctorul chinez oftează:
– Aaa, vedere proastă… Din păcate nu am medicament pentru asta.
(se uită la asistentă)
– Soră, dă-i pacientului 100 de dolari.
Avocatul se luminează la față , primește bancnota și o bagă repede în buzunar. Apoi o mai privește o dată și… se încruntă:
– Stați puțin… ăștia nu sunt 100, sunt doar 20 de dolari!
Doctorul ridică sprânceana, zâmbește calm și spune senin:
– Felicitări, v-ați recăpătat vederea cea bună. Vă costă 20 de dolari.
