
Două prietene stăteau la o cafenea, cu cappuccino în față și o prăjitură care se topea în gură. Din vorbă în vorbă, ajung la discuția clasică despre medici.
– Draga mea, să știi că eu mi-am schimbat ginecologul. – zice prima, făcându-și vânt cu un evantai micuț.
– Cum adică l-ai schimbat? – se miră cealaltă, dând cu lingurița în ceașcă.
– Ei bine, acum merg la unul tânăr, chipeș, mereu cu zâmbetul pe buze . Îți spun, vorbește atât de frumos și te face să uiți că ești la doctor! Zici că e psiholog, nu medic. Ți-l recomand și ție, vrei să-ți dau numărul?
Prietena ridică sprânceana, se apleacă peste masă și răspunde hotărâtă:
– A, nu, în niciun caz! Eu nu-l schimb pe al meu în veci.
– De ce, dragă? E bun? – întreabă prima curioasă.
– O fi el mai bătrân , dar știi ce bine îi tremură mâinile în timpul consultației?…
Burlacul, cu ochii mari și o scânteie de speranță:
– Să înțeleg că acum e ca la emag, dai comandă și-ți vine soția acasă?
– Aproape, dar să nu uiți: fără transport gratuit! – râde prietenul.
Așa că bărbatul, cu emoții și ultimele speranțe, intră pe un site de matrimoniale și scrie:
„Bărbat sătul de viața de burlac, 30 de ani, foarte răbdător și iubitor. Caut nevastă!”
Apasă pe „Publică anunțul” și stă toată noaptea cu telefonul în mână, visând cu ochii deschiși:
– O să-mi scrie o blondă frumoasă… sau poate o brunetă misterioasă… deja îmi văd viața schimbată…
A doua zi, deschide entuziasmat căsuța de mesaje și… surpriză: sute de răspunsuri!
Dar nu cum spera el. Toate mesajele sunau cam așa:
„Te rog frumos, ia-o pe a mea!!!”
„Dacă ești răbdător și iubitor, perfect, că a mea e imposibilă!”
„Frate, îți dau și lada frigorifică bonus, numai scapă-mă de nevastă!”
Bărbatul, privind monitorul, cu fața albă ca varul:
– …Eu doar voiam să scap de burlăcie, nu să intru în horă internațională a bărbaților disperați!
Maria și Ion stăteau seara în casă. Afară ningea liniștit, iar soba trosnea ușor, dar totuși frigul pătrundea prin uși.
Maria, strângându-și șalul la piept și tremurând ușor:
– Măăă, Ioane, mi-e frig tare!
Ion, așezat comod pe scaun, cu o cană de vin fiert în mână:
– Pune, fă, o pătură pe tine! Ce, numa’ de asta-s bune păturile?
Maria oftează, se mai înfofolește, dar după câteva clipe:
– Ioaneee… tot mi-e frig!
Ion, ușor iritat:
– No, bine, muiere, și ce vrei să fac acuma? Să dau drumu’ la soare?
Maria, cu ochii mari, plini de reproș:
– Păi, tata, când zicea mama că-i este frig, el o lua în brațe…
Ion, ridicând din sprâncene, se uită lung la ea, dă o sorbitură zdravănă din cană și răspunde serios, fără să clipească:
– Și de unde să-l iau io pe tac-tu, la ora asta?!