Tramvaiul mergea legănat prin oraș, plin ochi de oameni obosiți . La o stație, urcă o tipă de vreo 30 de ani, frumoasă, aranjată, dar vizibil iritată de înghesuială. Își face loc printre pasageri și se oprește fix lângă Bulă, care stătea confortabil pe un scaun, cu căștile în urechi și un zâmbet tâmp pe față .
După câteva momente, femeia oftează teatral și zice răspicat:
– Nu te supăra, băiete, mă lași să mă așez? Mai ales că sunt și gravidă…
Bulă, luat prin surprindere, sare imediat în picioare :
– O, bineînțeles, doamnă! Luați loc, luați loc! Dar… dacă nu vă supărați, în ce lună sunteți? Că sincer… nu prea se vede.
Tipa se așază, își aranjează geanta cu un aer misterios și răspunde calm, dar cu un zâmbet șiret :
– Păi sunt de vreo juma’ de oră, băiete… și d-aia sunt așa de obosită!
Bulă rămâne cu gura căscată, tramvaiul izbucnește în râs , iar o băbuță de lângă el îi șoptește amuzată:
– Vezi, măi tinere, nu întreba femeile nimic legat de sarcină… că unele abia și-au făcut “abonamentul”!
Trei bărbați stau la o bere , la o terasă mică de cartier, discutând despre viață, soții și… copii. După câteva pahare, conversația se duce inevitabil către familie.
Primul, mândru și un pic amețit , zice:
– Băi, voi știți că nevastă-mea a văzut „Capra cu trei iezi”?
Și, ce să vezi? După câteva luni… a făcut 3 copii! Coincidență, mă? Eu zic că nu!
Celălalt râde și dă din cap, făcând semn ospătarului pentru încă o rundă :
– Hai mă, nu te cred! Dar stai să-ți zic și eu ceva! Femeia mea a văzut „Albă ca Zăpada și cei 7 pitici” și… ghici ce? A făcut 7 copii, frate!
Primul dă ochii mari :
– Să mor eu, asta da coincidență!
În timp ce râd și ciocnesc, al treilea bărbat, care până atunci stătuse liniștit, înghite în sec , își scoate telefonul și se ridică brusc de pe scaun:
– No, băieți… eu vă las, plec acasă!
– Da’ ce-ai pățit, mă? întreabă ceilalți doi, uimiți.
El, cu fața palidă și mâinile tremurând, zice în timp ce își îmbracă geaca:
– Nevasta-mea tocmai mi-a zis că se uită la „101 dalmațieni”!
Seară liniștită într-un bar mic de cartier . Barmanul, plictisit și sprijinit de tejghea, lustruia un pahar, când intră Bulă, obosit după o zi lungă de muncă . Se așază la bar, oftează adânc și privește în gol.
Barmanul, politicos, se apropie:
– Ce v-ar plăcea?
Bulă ridică privirea, visător :
– Ce mi-ar plăcea?… Ei, păi, mi-ar plăcea o casă mare , bani mai mulți , o mașină decapotabilă și… o soție mai frumoasă, dacă se poate!
Barmanul clipește des, nedumerit :
– Nu, nu, domnule… am vrut să zic: „Ce doriți?”
Bulă, fără să-l bage prea mult în seamă, continuă cu același aer melancolic :
– Ce doresc? Păi… să câștig la loterie , să moară soacră-mea și copilul meu să se nască sănătos .
Barmanul se încruntă tot mai tare , în timp ce un client de la masă își scuipă râsul în halbă:
– Ce să fie?, zice barmanul, încercând să se lămurească.
Bulă, sincer și calm:
– Băiat sau fată… nu contează, să fie sănătos .
Barmanul ridică vocea, deja iritat de confuzie :
– Domnule, m-ai înțeles greșit! Te-am întrebat doar: „Ce vrei să bei?!”
Bulă tresare, ca și cum s-ar fi trezit brusc dintr-un vis :
– Aaa… păi de ce nu spui așa de la început, omule bun? Ce ai?
La care barmanul, răbufnind ironic, cu un zâmbet amar :
– Absolut nimic! Sunt perfect sănătos!
O femeie tânără, superbă, îmbrăcată elegant – tocuri, fustă mulată, ruj roșu aprins – intră hotărâtă într-un cabinet medical, ținându-și de braț bunica , o bătrânică firavă, dar vioaie, cu batic pe cap și o poșetă veche lipită de piept.
Medicul, un domn de vreo 50 de ani, cu ochelari și stetoscopul atârnat de gât, ridică privirea din hârtii și aproape că-și scapă pixul când o vede pe tânără .
– Bună ziua, domnule doctor, zice femeia zâmbind fermecător . Am venit pentru o examinare.
Doctorul, complet hipnotizat de privirea ei , își drege glasul:
– În… în regulă. Mergeți după paravan și… dezbrăcați-vă, vă rog.
Femeia ridică sprânceana și zice ușor confuză:
– Poftim?!?
– Da, da, o simplă examinare de rutină, nimic complicat, zice medicul, deja roșu la față .
Tânăra izbucnește în râs:
– Domnule doctor, nu eu sunt bolnavă! Bunica mea e cea care nu se simte prea bine. Eu doar am adus-o.
Doctorul, complet jenat , își scoate ochelarii și zice precipitat:
– Aaa, desigur, am înțeles greșit! Scuzați-mă, vă rog!
Se întoarce spre bunicuță, care se uita amuzată la toată scena și zice:
– Doamnă, vă rog să scoateți limba!
