Doi moșnegi stau pe o bancă în parc, la soare , hrănind porumbeii și comentând trecătorii. La un moment dat, trece prin fața lor o fată tânără, aranjată, zâmbitoare . Amândoi rămân cu privirea după ea.
Unul dintre moși, mai îndrăzneț din fire, se ridică imediat de pe bancă:
– Mă duc după ea!
Celălalt îl apucă de mânecă, sceptic :
– Du-te, da’ vii mâine să-mi povestești exact ce-ai făcut!
A doua zi, aceiași doi moșnegi, aceeași bancă din parc. Cel curios abia așteaptă, sare cu întrebarea:
– Ei, ce-ai făcut? Spune, nu mă ține!
Moșul zâmbește mulțumit și începe:
– Păi, să vezi… tipa m-a invitat la ea.
– Și, și!? întreabă nerăbdător celălalt, apropiindu-se.
Moșul își drege vocea și continuă, cu aer de mare cuceritor:
– La primul a fost ca în tinerețe, extraordinar , parcă aveam din nou 20 de ani.
– Uau!
– La al doilea au început durerile în genunchi, dar a mers… cu pauze.
– Mă, tu ai luat viagra? spune celălalt, uluit.
Moșul clatină din cap, foarte serios:
– Nu mă, n-am luat nimic. Apoi la al treilea a început să se facă simțită vârsta, ce să-i faci. E greu până la etajul 4 fără lift…
O zi aparent obișnuită la serviciu. Într-un cabinet elegant, cu diplome pe pereți și miros de dezinfectant, o tânără emoționată intră la un control de rutină la medicul ginecolog. Medicul, calm și profesionist , își pune ochelarii și începe consultația.
După un control amănunțit, doctorul tușește ușor și spune cu voce serioasă:
– Deci, când vă vedeți soțul diseară…
Tânăra ridică sprâncenele și răspunde calm:
– Nu sunt măritată, domnule doctor.
Medicul se oprește, notează ceva în fișă și continuă:
– Atunci, când vă vedeți logodnicul diseară…
– Nu sunt nici logodită.
Doctorul oftează ușor , se foiește pe scaun și încearcă altă abordare:
– Bine. Atunci să spunem… „prietenul”.
Tânăra, perfect serioasă, dă din cap:
– Nu am niciun prieten și până acum nu am avut nimic cu niciun bărbat.
În cabinet se lasă o liniște ciudată . Medicul își scoate ochelarii, se ridică încet de pe scaun și merge gânditor la fereastră. Se uită lung spre cer, ca și cum ar aștepta un semn divin .
Tânăra, obosită să stea cu picioarele-n sus și din ce în ce mai curioasă, îl întreabă:
– La ce vă uitați atât de atent, domnule doctor?
Medicul, fără să-și ia ochii de la orizont, răspunde calm:
– Aștept puțin. Ultima dată când s-a întâmplat ceva asemănător, a apărut la răsărit o stea”
Mama intră tiptil în dormitorul lui Bulă, hotărâtă să-l trezească pentru școală. Trage perdeaua, lumina intră în cameră , dar ce să vezi? Bulă stă în pat, cu pătura trasă până la gât și plânge în hohote.
– Bulă, puiule, ce s-a întâmplat? – îl întreabă mama speriată.
– De ce plângi așa, mamă?
Bulă își șterge nasul cu mâneca pijamalei și suspină adânc:
– Mamăăă… am visat ceva groaznic…
– Ce-ai visat, dragul mamei? – întreabă ea, așezându-se pe marginea patului și mângâindu-l pe cap.
– Am visat că școala luase foc!
Mama răsuflă ușurată, zâmbește și încearcă să-l liniștească:
– Ei, vezi? Nu mai plânge, scumpul meu… era doar un vis.
– Școala e bine, profesorii sunt bine, totul e în regulă.
Bulă începe să plângă și mai tare, cu lacrimi cât bobul de mazăre și spune cu voce tremurată:
– Tocmai de-aia plâng
Un om simplu, pe nume Gheorghe, se angajează ca spălător de geamuri la un magazin mare din oraș. Îmbrăcat în salopetă, cu găleata într-o mână și racleta în cealaltă , își vede liniștit de treabă, cocoțat pe schelă.
La un moment dat, pe stradă trece un Porsche lucios . Geamul se lasă jos, iar șoferul strigă relaxat:
– Salut, Gheorghe! Ce mai faci?
Gheorghe, fără să se întoarcă măcar, continuă să spele geamul și răspunde sec:
– Lasă-mă, n-am timp de tine!
Șeful magazinului, care urmărea scena cu ochii cât cepele , se apropie curios:
– Gheorghe, tu îi știi pe ăștia?!
– Normal, șefule, suntem prieteni vechi.
A doua zi, aceeași poveste. Gheorghe pe schelă, muncind conștiincios, când oprește un Ferrari roșu .
– Salut, Gheorghe! Ce mai faci?
Gheorghe oftează și răspunde iritat:
– Lasă-mă, n-am timp de tine.
Șeful, deja nervos și confuz :
– Gheorghe, tu îi știi pe ăștia?!
– Normal. Dacă vrei, șefule, eu îl știu și pe Papa de la Roma.
Convins că Gheorghe îl ia peste picior, șeful se enervează și spune:
– Hai să te văd! Mergem acum în Vatican!
Ajung ei în Piața Vaticanului. Șeful rămâne jos, în mulțime, iar Gheorghe dispare în clădire. După câteva minute, iese Papa , iar Gheorghe îi strânge mâna prietenește, stau de vorbă și zâmbesc.
Șeful, văzând scena, leşină pe loc . Gheorghe coboară repede, îl stropește cu apă și-l trezește:
– Ești bine, șefule?
Șeful, încă amețit, răspunde:
– Da, doar că, atunci când ai dat mâna cu Papa, prin spatele tău au trecut un grup de chinezi care au zis: „Uite-l pe Gheorghe, dar moşu’ de lângă cine-o fi?”
