Economia României ar urma să intre în 2026 cu o contracție ușoară, iar inflația să rămână ridicată înainte de o temperare treptată în anii următori. În același timp, deficitul bugetar și datoria publică continuă să fie sub presiune, iar revenirea este legată de investiții, exporturi și proiecte energetice precum Neptun Deep.
PIB-ul intră pe minus în 2026
Comisia Europeană estimează că economia României s-a contractat deja în ultimul trimestru din 2025 și în primul semestru din 2026, pe fondul consolidării fiscale și al slăbirii consumului privat. Pentru întreg anul 2026, avansul PIB-ului este evaluat la aproximativ -0,3%, după o creștere lentă în 2025. Instituția anticipează apoi o revenire treptată, cu un plus de 1,8% în 2027 și 2,2% în 2028.
Consum mai slab, investiții care țin economia pe linia de plutire
Scăderea consumului privat este pusă pe seama înghețării salariilor și pensiilor publice, dar și a inflației ridicate, care a redus venitul disponibil. În paralel, investițiile publice sprijinite de Mecanismul de Redresare și Reziliență au accelerat și au compensat doar parțial cererea internă slabă. Pentru 2027 și 2028, relansarea consumului public și privat, împreună cu o creștere treptată a investițiilor private, ar urma să susțină revenirea PIB-ului.
Inflația rămâne sus, apoi se temperează gradual
Inflația a accelerat în a doua jumătate a lui 2025, odată cu majorarea TVA și a accizelor, precum și cu eliminarea plafonării prețurilor la electricitate pentru gospodării. În 2026, presiunile au fost alimentate și de creșterea cotațiilor internaționale la țiței, dar și de seceta severă care a afectat piața electricității. Comisia estimează o inflație medie de 7,9% în 2026, urmată de 4,4% în 2027 și 3,8% în 2028.
Deficitul bugetar scade lent, iar datoria urcă spre 64% din PIB
Deficitul guvernamental general este estimat la 6% din PIB în 2026, față de 7,8% din PIB în 2025, apoi la 5,8% din PIB în 2027 și 5,6% din PIB în 2028. Reducerea vine din controlul strict al cheltuielilor curente și din majorările de taxe adoptate în 2024 și 2025, în timp ce cheltuielile cu apărarea cresc de la 1,7% din PIB în 2025 la 2,2% din PIB în 2028. În același timp, datoria guvernamentală ar urma să urce de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la 64% din PIB în 2028.
Șomajul crește în 2026, apoi începe să coboare
Condițiile de pe piața muncii s-au deteriorat încă din 2025, iar numărul de angajați a început să scadă. Rata șomajului este așteptată să atingă un vârf de aproximativ 6,7% în 2026, înainte să se reducă gradual în anii următori, odată cu redresarea economiei. Comisia leagă această evoluție de revenirea activității economice, dar și de presiunea exercitată de încetinirea creșterii salariilor nominale și scăderea salariilor reale în 2025 și 2026.
Ce ar putea susține revenirea economică
În 2027 și 2028, exporturile ar urma să fie sprijinite de proiectul de gaze offshore Neptun Deep și de competitivitatea mai bună a costurilor, ceea ce ar reduce și deficitul extern. În același timp, absorbția mai ridicată a fondurilor UE de coeziune și o posibilă stabilizare a investițiilor private ar putea ajuta economia. Totuși, riscurile rămân înclinate în jos, din cauza posibilei reizbucniri a instabilității politice, a cererii externe incerte și a prețurilor ridicate la energie.










