Guvernul britanic pregătește o reformă a sprijinului pentru tinerii fără loc de muncă, iar miza nu este doar reducerea cheltuielilor, ci și felul în care sunt împinși înapoi spre piața muncii. Propunerile vizează ieșirea celor sub 25 de ani din sistemul actual și mutarea lor pe un ajutor separat, cu reguli mai stricte. În paralel, discuția a ajuns și în România, unde ponderea tinerilor NEET este cea mai mare din Europa.
Ce vrea să schimbe planul Milburn
În forma descrisă în material, planul propune ca tinerii sub 25 de ani să fie scoși din Universal Credit și mutați pe o prestație separată, numită „Youth Allowance”, plătită la același nivel standard, dar cu obligații mai dure. Tinerii care refuză să colaboreze cu consilierii de angajare sau resping un loc de muncă, o ucenicie ori un curs de formare ar putea pierde o parte din bani sau chiar să li se suspende plata. Ideea centrală este să existe mai mult sprijin la începutul vieții adulte, dar și presiune mai mare pentru reintrarea rapidă în muncă.
De ce ajunge discuția la sănătatea mintală
Una dintre schimbările sensibile ar fi renunțarea la scutirea automată pentru tinerii care invocă anxietate, depresie ușoară sau moderată, ADHD ori forme ușoare de autism. Aceștia ar urma să fie considerați apți de muncă și să respecte aceleași cerințe de căutare a unui loc de muncă, primind în schimb acces prioritar la servicii de sănătate mintală. În același timp, planul mai include și ideea reducerii unor indemnizații de boală și prestații de invaliditate acordate tinerilor, măsură care nu este lipsită de controverse.
Cât de mare este problema tinerilor NEET
În al doilea trimestru din acest an, în Marea Britanie erau 981.000 de tineri cu vârste între 16 și 24 de ani care nu lucrau, nu învățau și nu urmau formare profesională. Ei reprezentau 13% din grupa lor de vârstă. În România, ponderea este și mai mare: 19,2%, potrivit ultimului raport Eurostat publicat la final de mai. Cu metodologiile diferite folosite de Eurostat și de alte instituții, cifrele nu sunt perfect identice, dar arată aceeași presiune pe piața muncii din rândul tinerilor.
De ce apare și România în această discuție
Materialul leagă reforma britanică de situația din România tocmai pentru că și aici tinerii NEET sunt numeroși. Economistul Cătălin Ghinăraru a explicat că problema are rădăcini structurale: economia absoarbe greu forța de muncă, iar ramurile care angajează mult nu sunt suficient reprezentate. El a mai vorbit despre un sistem educațional slab, despre automatizare, migrație și economia neobservată ca factori care complică reintegrarea tinerilor pe piața muncii.
Ce alte cifre pun presiune pe guverne
În România, rata șomajului în rândul tinerilor de 16-24 de ani a fost de 28,8% în primul trimestru al anului, iar rata generală a șomajului era de 6,3% la finalul lunii martie 2026. În Marea Britanie, șomajul în rândul tinerilor este de 15,6%, comparativ cu 3,4% la lucrătorii mai în vârstă. Raportul pregătit la Londra vizează și finanțarea programelor de reintegrare, într-un context în care și finanțele publice sunt sub presiune.
Ce ar putea însemna pentru piața muncii
Mesajul din spatele reformei este că simpla plată a ajutoarelor nu rezolvă problema dacă tinerii nu ajung la joburi, cursuri sau ucenicie. Exemplele citate arată că programele adaptate la nevoile angajatorilor pot funcționa: Generation spune că aproximativ 70% dintre participanții săi își găsesc un loc de muncă în 12 luni, iar cazul Faisei Omar este folosit ca exemplu de reintrare rapidă pe piața muncii după un curs de 10 săptămâni în domeniul energiei verzi. Rămâne însă întrebarea esențială: cât de ușor poate fi mutat acest model la scară largă fără costuri politice și sociale mari.
