STB intră într-o nouă etapă de reorganizare, cu propuneri care vizează transportul de noapte, gratuitățile pentru pensionari și tariful unei călătorii. În paralel, conducerea companiei și Primăria Capitalei vorbesc despre datorii uriașe, pierderi mari și măsuri de reducere a cheltuielilor.
Transportul de noapte, vizat de una dintre principalele măsuri
Administratorul judiciar propune eliminarea transportului public de noapte, cu excepția liniei expres 100, care leagă Piața Unirii de Aeroportul Otopeni. Argumentul invocat ține de costuri: 78 de autobuze și troleibuze și 178 de șoferi sunt alocați acestui serviciu, iar plata șoferilor de noapte este de trei ori mai mare decât a celor din timpul zilei. În plus, primăria decontează cursa la tariful de zi. În prezent, statisticile TPBI indică aproximativ 100.000 de călători pe lună, însă doar 9.000 ar plăti efectiv călătoria.
Gratuitatea pentru pensionari ar putea fi restrânsă
O altă propunere importantă vizează gratuitatea de care beneficiază pensionarii în București. În prezent, aproximativ 500.000 de pensionari folosesc transportul gratuit, iar costul este estimat la 24 de milioane de lei lunar și 288 de milioane de lei anual. Varianta avansată de administratorul judiciar ar păstra facilitatea doar pentru pensionarii cu venituri de până la 3.000 sau cel mult 3.500 de lei. În acest scenariu, numărul beneficiarilor s-ar reduce la aproximativ 220.000-260.000 de persoane.
Biletul de 3 lei, considerat insuficient pentru costurile curente
Tariful actual al unei călătorii este de 3 lei, însă conducerea companiei îl consideră prea mic pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare. În același timp, administratorul judiciar susține că aproximativ 32% dintre călători folosesc transportul public fără să plătească biletul. O eventuală majorare a tarifelor rămâne doar în zona de analiză, iar primarul Ciprian Ciucu spune că nu va veni rapid cu această veste. Edilul a arătat că evaluarea continuă și că o decizie ar putea apărea doar după ce va vedea o restructurare semnificativă.
Datorii de miliarde și pierderi mari în primele 10 luni
Situația financiară a STB este descrisă drept una extrem de dificilă. 244 de creditori au solicitat înscrierea la masa credală cu creanțe totale de aproximativ 3 miliarde de lei, iar în tabelul preliminar au fost recunoscute creanțe de 1,63 miliarde de lei. Cel mai mare creditor este ANAF, cu aproximativ 1,3 miliarde de lei. Separat, datele prezentate de Primăria Capitalei arată că, în primele 10 luni din 2026, STB a avut venituri de 1,2 miliarde de lei și pierderi de 765 de milioane de lei, iar cheltuielile cu salariile au ajuns la 1,01 miliarde de lei, adică aproximativ 84% din venituri.
Conducerea și personalul, în centrul restructurării
Administratorul judiciar susține că la intrarea în insolvență societatea avea peste 10.000 de angajați, iar ulterior organigrama a fost redusă de la 10.137 la 8.428 de posturi. În următorii trei ani, STB ar trebui să ajungă la aproximativ 7.000 de salariați, ceea ce înseamnă că vor urma și alte disponibilizări. Borza afirmă că aproape jumătate dintre salariați sunt rude, iar printre problemele identificate se numără contractul colectiv de muncă, cheltuielile mari cu salariile și o structură de personal considerată supradimensionată. Cei concediați primesc între două și patru salarii compensatorii, față de 16-20 cât prevedea vechiul contract.
Digitalizarea și vânzarea biletelor, două direcții separate
Lipsa digitalizării este invocată și în legătură cu diferențe mari între datele electronice și cele completate manual. Sistemele de bord indică aproximativ 50 de milioane de kilometri parcurși anual, față de 55 de milioane în foile manuale, iar la motorină apare un consum de 23.000 de tone în sistemele electronice, comparativ cu 26.000 de tone în documentele manuale. Borza estimează un prejudiciu de aproximativ 6 milioane de euro anual. În paralel, STB extinde rețeaua de vânzare a titlurilor de călătorie: pe lângă cele 138 de chioșcuri și aplicația STB Online, biletele vor putea fi cumpărate și prin aplicația Meridian Taxi, prin aproximativ 2.000 de puncte de vânzare din magazine de proximitate și, din 1 decembrie, prin aproximativ 300 de parcometre ale Companiei Municipale Parking București.
